sâm. Oct 31st, 2020

[Jurnal de călătorie]Eurotrip cu motovloggerul Bandit – 2.965KM în 5 țări

În lumea moto a existat întotdeauna un frecuș între diversele categorii de motocicliști, de la “raceri” la chopperisti, fiecare au intrat sub lupa analizei colective. La fel se întâmplă și cu o categorie mai nouă, motovloggerii. Părerile sunt foart împărțite când vine vorba despre acest subiect, însă noi vrem să ne concentrăm mai mult pe lucrurile și pasiunile comune, care ne apropie și anume călătoriile moto. Astfel ne-am gândit să vă prezentăm povestea și călătoria unuia dintre ei, Bandit Vlog. I-am pus câteva întrebări atât despre plimbarea prin Europa de anul trecut, prin niște locuri unde multora dintre noi ne-ar plăcea să ajungem, cât și despre motovlogging, pentru a înțelege mai bine fenomenul.

1. Înainte de toate, spune-mi un pic despre tine. Când ai început să mergi cu motocicleta și care a fost prima ta motocicletă?
Păi, ca să încep cu începutul, nu mi-au plăcut niciodată motocicletele și îi considerăm destul de curajoși pe motocicliști, dar nu mă vedeam conducând una. Eu eram cu mașinile, cu raliuri și curse auto (legale). Până într-o zi, când m-am hotărât că mi-aș lua și eu un motor de 125, că am zis că nu-mi trebuie decât ceva cu care să mă mișc prin oraș mai rapid și mai economic. Mi-am luat Gilera DNA de 50, care arăta ca o motocicletă. După câteva săptămâni m-am înscris la școala de șoferi, să îmi iau A-ul, cu planul de a trece pe 125cc. După câteva luni de plimbat cu scuterul, am condus puțin un Suzuki DR125SM prin Tenerife, unde ma mutasem între timp, căci puteam să-l conduc cu categoria B. După alte câteva luni m-am întors in România, unde am luat permisul și de la 125, niște prieteni m-au convins să-mi iau minim 500cc. Cu o zi înainte să plec să cumpăr un GS500, un amic mi-a spus că vinde un Bandit de 600, pe care l-am și cumpărat pe loc.

2. Îți mai aduci aminte care a fost primul drum mai lung pe care l-ai făcut cu motocicleta, cum a fost ?
La câteva săptămâni după ce mi-am luat permisul și motocicletă am plecat la primul meu drum lung, Brașov – Sighetul Marmației. Sunt mare fan Maramureș și încerc să merg acolo cel puțin o dată pe an. Țîn minte că am plecat la 6 dimineața din Brașov și am ajuns în Baia Mare pe la ora 15 (aproximativ 500km), după multe opriri, semafoare, drumuri în lucru și accidente. A fost destul de dificil ca începător la drum lung, dar am încercat să merg în ritmul meu, să las mașinile să mă depășească când era cazul și să fac multe opriri pentru hidratare, că erau cam 40 de grade la prânz. Dar am ajuns cu bine și am reușit să ma bucur de un Gutin (Pasul Gutâi) proaspăt asfaltat și de oamenii primitori din Sighet, unde mi-a fost oferită cazare, macare și ceva ieșiri în club doar pentru faptul că nu eram din zona (m-au ghicit după lipsa accentului).

3. De ceva vreme te-ai mutat în Olanda. Acolo ți-ai luat o Yamaha YZF 600R Thundercat din 1996. De ce ai ales această motocicletă ?
Când am plecat din România era în plan să aduc și Banditul imediat ce-mi găsesc o chirie. Problema a fost la transport, care costa destul de mult, așa că am decis să-l vând. Mereu am vrut să încerc și un sport, dar cum sunt destul de înalt îmi trebuia o motocicletă pe care să încap. Și-am luat în calcul VFR și F4. Din greșeală am văzut un anunț cu un Thundercat, de care nu știam că există (în România nu văzusem), așa că m-am interesat puțin, am văzut că e și fiabil și mare și suficient de puternic. Și cu puțină răbdare (cam 3-4 luni), am găsit un thundercat la preț foarte bun, în stare bună, pe care l-am cumpărat pe loc.

4. Anul trecut, ai făcut cu această motocicletă o tură mai lungă prin Europa, aproape 3000km prin 5 țări. Care a fost planul sau, ai avut un plan de la început?
Planul a fost să ajung în Innsbruck, Austria, și de acolo să văd eu. Nu știam cât o să stau, nu știam ce traseu o să am, nu știam nimic. Mi-au mai dat oamenii sfaturi pe facebook, din cei care mă urmăresc, pe unde să merg și pe unde să nu (cu câțiva chiar m-am întâlnit pe acolo și ne-am dat împreună), dar planurile mereu mi le făceam cu o seară înainte. În afară de pregătit motocicleta cât de bine pot, nu am avut un traseu stabilit până în dimineața în care am plecat. În funcție de vreme mereu făceam planurile de cu seară apoi dimineața ne puneam pe drum. Am stat la un prieten de-al meu, care locuiește acolo, tot motociclist, și el mi-a arătat frumusețile locului.

5. Care au fost cele mai frumoase locuri din aceasta călătorie pe care le-ai vizitat și le-ai recomanda și altora ? Pe Stelvio a fost cum te-așteptai? Părea cam aglomerat în clipurile tale.
Tot Tirolul e superb. Atât partea austriacă, cât și cea italiană. Lacul Planșee e mirific. Kuthai e iarăși un loc excepțional cu mâncare pe care încă o țin minte. Drumul între Stelvio și Solda e excelent. Pasul Resia din Italia e ceva ce clar merită vizitat, chiar și cu mașina.
Dar Stelvio a fost peste toate. Știam că este foarte frumos și aglomerat, dar când ajungi acolo, opreșți și te uiți în zare, ti se face pielea de găină. E o zonă care îți taie respirația, la propriu. Drumul în sine nu e în topul meu 10, mai ales cu o motocicletă mare și grea, dar priveliștea e cu siguranță pe locul 1. Iar o pizza fix în vârful muntelui, la 2900 metri altitudine, cu priveliștea aia… e ceva de făcut o dată în viață.

6. Toată excursia a durat 9 zile. Ai avut ceva probleme în timpul ăsta atât tehnice cu motocicleta sau incidente în trafic ?
Mă așteptam să am. Având în vedere vârsta motocicletei. Deși o desfăcusem și verificasem cam tot ce s-a putut, mă așteptam să am probleme cu ceva. Și am avut. În Germania, după ce am alimentat, nu a mai pornit. Am avut noroc că nu a fost decât borna de minus mișcată, și am rezolvat-o cu multe înjurături în vreo 10 minute (dat bagaje jos, pus bagaje înapoi). Și un alt incident, cel mai periculos moment trăit de mine de când mă dau pe 2 roți, tot în Germania. 7 grade, ploaie, ceva pass superb. Limită de 100, circulăm cu 80 din cauza ploii și a temperaturii scăzute, un Audi Q7 parcat pe dreapta mi-a întors în față la o distanță suficient de mică încât să aflu că adrenalina are culoare și miros. Dar am reușit să ies puțin de pe drum, el oprit perpendicular cu măgăoaia în drum, ocolindu-l prin spate.
În rest, ori m-am obișnuit cu olandezii, ori nemții chiar conduc haotic. Întâlneam câte un accident pe autobanda la fiecare 50-70km.

7. Ai făcut un calcul cât a costat plimbarea asta, în caz că cineva se gândește să facă o tură asemănătoare(să aibă o estimare) ?
Dacă ai o motocicletă pregătită de drum lung, e mai ieftin. Pe mine plimbarea m-a costat 500 de euro. Plus accesoriile, bagajele, truse de scule, un pachet de asistență rutieră, echipament și servisare înainte de a pleca.

8. Înainte să te muți în Olanda care erau traseele preferate de la noi din țară ?
Când am luat permisul locuiam în Brașov și București, și făcând naveta mergeam pe DN1A deseori.
Dar mă simt ca acasă pe drumul de Poiana Brașov. Calculasem în 2017, am urcat drumul ăla de 140 de ori într-un an. Aproape 3000 de km doar pe acel drum. Era drumul pe care mergeam în pauza de masă, seară de 2-3 ori și în weekend cât aveam benzină în rezervor.
Lepșa este iar un drum pe care îl iubesc și unde mă simt foarte confortabil pe care mergeam cu drag, mai ales că e slab circulat, cazări ieftine, aer curat și liniște.

9. Cu motovloggingul cum ai început? Ai avut în minte un format sau te-ai gândit să urmăreșți o anumită linie cu clipurile tale? Ce crezi că-i atrage pe cei ce te urmăresc să se uite la clipurile tale ?
Am avut camera pe cască din prima zi în care am început să merg pe scuter. Am avut camera în mașină. Nu am publicat niciodată filmările. Dar am vrut să învăț să editez, așa că am zis să încep să le postez, că să mă forțez cumva să am un program și să învăț constant. Oamenii au început să se uite din ce în ce mai mult, nu îmi dau seama de ce. Mulți mi-au spus că se uită pentru pasiunea cu care mă dau pe motor, că sunt calm și nu mă bag în situații periculoase doar pentru scandal sau viewuri. Am avut și eu momentele mele, dar in principiu prefer să frânez sau să iau mâna din gaz din timp și să n-am material extraordinar pentru youtube decât să-mi risc oasele. Mie îmi place să mă dau și mâine, prin urmare pot să zic că-s unul din fericiții motocicliști ce n-au avut niciodată contact cu solul până acum. Și sper să o țin tot așa. Ceea ce le doresc tuturor. Dar clar, audiență cea mai mare ai la accidente, road rage-uri și situații periculoase. Pe care prefer să le evit.

10. Care ar fi după tine un motiv bun pentru cineva să se apuce de motovlogging și care ar fi motivele greșite să facă asta? Te întreb pentru că sunt foarte mulți copii, tineri, care abia așteaptă să dea de A1 ca să facă motovlogging în primul rând, și abia apoi să se plimbe efectiv cu motocicleta și am senzația că ceva îmi scapă aici 🙂
Eu mereu le-am spus că nu recomand să-ți iei motocicletă la 16 ani. Am vorbit de-a lungul celor aproape 4 ani de când postez pe youtube cu sute de oameni. Sute. Dintre cei mai hotărâți, cei sub 18 ani. Am încercat să le explic să o ia ușor, să nu se avante la lucruri mărețe că-i păcat să stea cu oasele în ghips. Unii mi-au trimis poze cu operațiile, pentru câțiva am donat bani pentru operații destul de grave, și unul din ei n-a mai apucat să-mi mai scrie niciodată, din păcate… la doar câteva luni după ce ne-am dat o tură prin Târgu Mureș și am stat la o cafea, chiar l-am felicitat pentru atitudinea destul de grijulie pe care o avea pe motoretă, a avut un accident mortal.
De motovlog se poate apuca oricine. Unii realizează destul de repede că pe stradă nu e ca pe youtube. Nu poți să închizi filmulețul și să-ți continui viață. Nici nu încerc să-i descurajez, că nu-s părintele lor, dar încerc să le explic să se gândească bine, și cel mai important, să-și aleagă cu grijă grupul cu care se dau. Motociclismul e ceva frumos, care ține de trăirile fiecăruia, nu are legătură cu măsuratul chicken strip-ului în parcare. Și încă acum s-au mai potilit mulți. Acum 3-4 ani erau zeci de mesaje pe zi cu subiectul “ce motor să-mi iau, am 16 ani și vreau să dau de A1”. Dar fiind mai multe video-uri de pe motor, inevitabil apar și mai multe accidente, căzături, situații riscante. Și le mai taie din avant. Poate realizează și ei că și cei cu motoare “mari”, cei cu zeci de mii de km în șa, pot să cadă.

11. Pentru sezonul acesta ce ți-ai propus?
Am mai multe în gând. Câteva ieșiri pe circuit clar vreau să fac, o plimbare în UK, pe coasta vestică. La final de iunie aș vrea să plec iar în Austria și Italia, aș vrea să bifez Grossglockner și Dolomiții.
Mai e în plan și Elveția și din Franța am deja pus pe harta Col de l’Iseran. Fiordurile norvegiene sunt și ele în plan, ori anul acesta ori în 2021. Deși în 2021 deja aveam în gând o tură off-road prin Maroc de vreo 12 zile și posibil o tură adventure prin Bucovina, aș vrea să străbat Călimanii și Munții Rodnei, dar momentan am pus toate planurile pe pauză, dată fiind situația în lume.

Pe Bandit îl puteți urmări aici:

Facebook
Instagram
Youtube

Lasă un răspuns