#motoTurism – Destinații de vacanță : Maramureșul văzut pe două roți – drumuri, tradiții, atracții turistice, restaurante și cazare [VIDEO]

Când vine vorba de zone din România cu mare încărcătură de tradiții,obiceiuri, atracții turistice și locuri care îți fac sufletul să tresare, probabil mulți se gândesc la Maramueres. Cu siguranță ai putea să te plimbi mai bine de o săptămână pe aici fără să te plictisești, fără să ai niciun plan, fără știi nimic dinainte despre această zonă și pur și simplu să te oprești acolo unde vezi ceva interesant. Și probabil asta ar fi cea mai frumoasă metodă de a descoperi Maramureșul și frumusețile sale,în tihnă.
Totuși, pentru că mulți dintre noi nu avem această libertate, și trebuie cumva să fim eficienți și când suntem în concediu (un paradox al vremurilor pe care le trăim), am făcut o listă cu câteva dintre cele mai reprezentative locuri din Maramureș pe care ar trebui să le vizitați. Ca să vă fie mai ușor, le am pus pe o hartă, pe care o găsiți în subsolul paginii.
Cum pentru noi drumurile sunt cel puțin la fel de importante ca destinația, am făcut o listă și cu câteva dintre cele mai frumoase drumuri din zonă, care leagă aceste atracții turistice. Și cum mai mereu,când ești pe drum, te ia foamea, am notat și două locații unde am mâncat foarte bine in Maramures. Dacă mai știți alte restaurante în zonă unde se mănâncă bine, lăsați-le în comentarii și le vom adaugă pe harta de mai jos.
Mai jos gășiți și un clip despre o parte dintre drumurile care ne-au plăcut la ultima noastră excursie aici, în Maramureș.

Atracții turistice pe care să le vezi în Maramureș
1) Cimitirul Vesel de la Săpânța
Ca să începi cu zâmbetul pe buze explorarea Maramureșului, îți recomandăm o vizită la Cimitirul Vesel de la Săpânța. Este unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din țară, locul unde se spune că se râde în fața morții. Povestea a început pe la 1935-1936, când Stan Ioan Pătraș, un meșter localnic, a venit cu o idee năstrușnică prin care să exprime într-o bucată de lemn de stejar povestea întregii vieți a unui om.
Casa meșterului Stan Ioan Pătraș este un adevărat muzeu. Aici se află, printre altele, și atelierul în care sunt lucrate și restaurate crucile din Cimitirul Vesel.

2) Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei din Sighetul Marmației
Ca să ne piară zâmbetul, în apropiere de Cimitirul Vesel de la Săpânța, la Sighetul Marmației, se află fosta închisoare politică de tristă amintire. În august 1948 a devenit loc de detenție pentru un grup de studenți, elevi și țărani maramureșeni. În mai 1950 au fost aduși la penitenciarul Sighet peste o sută de demnitari din întreaga țară (foști miniștri, academicieni, economiști, militari, istorici, ziariști, politicieni), unii dintre ei condamnați la pedepse grele, alții nici măcar judecați. Deținuții erau ținuți în condiții insalubre, hrăniți mizerabil, opriți de a se întinde ziua pe paturile din celulele, fără încălzire. Nu aveau voie să privească pe fereastră (cei ce nu se supuneau erau pedepsiți să stea la „neagră” și „șura”, celule de tip carceră, fară lumină). Într-un târziu, la geamuri au fost puse obloane, încât se putea vedea numai cerul. Umilința și batjocora făceau parte din programul de exterminare.
În 1955, ca urmare a Convenției de la Geneva și a admiterii României comuniste( Republica Populară Română ) în ONU, a avut loc o grațiere. O parte din deținuții politici din închisorile românești au fost eliberați, o parte transferați în alte locuri, inclusiv în domiciliu obligatoriu. La Sighet, din cei circa 200 de deținuți, 54 muriseră deja. În muzeu sunt expuse cam toate obiectele care se găseau în perioada comunismului, ba chiar celula în care a fost închis Iuliu Maniu și multe alte lucruri interesante.

3) Biserici de lemn patrimoniu UNESCO – Mănăstirea Bârsana
În Maramureş se află unele dintre cele mai reprezentative monumente ale arhitecturii de lemn din ţara noastră, adevărate capodopere ale genului, fiind fără îndoiala una din culmile artei de a construi în lemn de pe continentul nostru.
Numeroase biserici de lemn, ce sunt datate în secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, reprezintă, de fapt, tipuri arhitectonice mai vechi cu câteva secole. În mod frecvent, bisericile erau reclădite pe acelaşi loc unde mai fusese o biserică, iar reparaţiile şi restaurările se făceau treptat, prin înlocuirea unor grinzi sau a şindrilei, forma arhitectonică şi chiar unele detalii decorative păstrându-se aidoma. Arhitectura Maramureşului a fost modelată firesc în lemnul pe care această regiune muntoasă, bogată în păduri şi râuri, îl oferă cu generozitate.
Din punct de vedere al planimetriei, la bisericile maramureşene se constată unitatea de concepţie, edificiile fiind ridicate pe sistemul de plan folosit de întreaga arhitectură medievală româneasca şi caracteristică cultului ortodox. Cele trei încăperi tradiţionale: absida altarului, naosul şi pronaosul se înşiruie pe axa est-vest, uneori având spre apus un pridvor deschis. sursă: patrimoniu.ro
În Maramureș există 8 biserici din lemn intrate în patrimoniul mondial Unesco :
1. Biserica Intrarea în Biserica Maicii Domnului (Bârsana) cod LMI MM-ÎI-m-A-04517
2. Biserica Sfântul Nicolae (Budești) cod LMI MM-ÎI-m-A-04530
3. Biserica Sfânta Paraschiva (Desești) cod LMI MM-ÎI-m-A-04566
4. Biserica Nașterea Maicii Domnului (Ieud-Deal) cod LMI MM-ÎI-a-A-04587
5. Biserica Sfântul Arhanghel (Plopiș) cod LMI MM-ÎI-m-A-04604
6. Biserica Sfânta Paraschiva (Poienile Izei) cod LMI MM-ÎI-m-A-04605
7. Biserica Sfântul Arhanghel (Rogoz) cod LMI MM-ÎI-m-A-04617
8. Biserica Sfântul Arhanghel (Surdești) cod LMI MM-ÎI-m-A-04769.01
Mănăstirea Bârsana este considerată a fi una dintre cele mai fermacatoare astfel de biserici din lemn, fiind totodată și una dintre cele mai vechi mănăstiri din zonă, primele atestări documentare ce fac referire la Mănăstirea Bârsana datează din 1390.

4) Mocănița de pe Valea Vaserului
Dacă vreți să schimbați un pic ritmul, atunci mocănița ce pleacă de la Vişeu de Sus până la Paltinul (26.1Km) este ce vă trebuie. Singura problema este că trebuie să fiți acolo la 9:00 dimineața. Prețul unui bilet pentru adulți în sezonul de vârf este de 75Ron, însă incepând cu anul 2016 există și așa-numitele Mocănița Special, niște pachete ce includ, pe lângă biletele propriu-zise, și câte ceva de-ale gurii, prețul fiind de 119Ron pentru adulți în sezonul de vârf. Mai multe detalii găsiți pe site-ul www.cffviseu.com

5) Cascada Cailor
Cum o iei la vale de la Vișeu spre Vatra Dornei, după ce ai trecut de Borșa, la aproximativ 30Km, vei găsi una dintre cele mai frumoase cascade din România, Cascada Cailor. Poți ajunge la cascadă fie pe jos, fie cu telescaunul, însă pentru varianta din urmă trebuie să se strângă un grup de cel puțîn 10-15 persoane.

6)Lacul Albastru și Crăpătură Zorilor de lângă Baia Sprie.
Lacul Albastru a rezultat prin prăbușiri miniere și acumularea apei provenită din topiri, averse și izvoare naturale. Ca orice lac lăudat, pozat și instagramat, s-ar putea să ai o mică dezamăgire când ajungi aici, în funcție de cum este vremea. Lacul își schimbă culoarea de la turcoaz la albastru cobalt în funcție de sezon, concentrația sărurilor minerale (sulfat de fier, săruri de cupru) și de nivelul apei. Noi am fost imediat după o ploaie așa că nu arată deloc cum îl văzusem prin poze. În apropiere se află și Crăpătură Zorilor,situată în Dealul Minei, în versantul stâng al Văii Borcutului. Este o lucrare minieră veche, apreciată ca fiind din secolul al XVI-lea.Lucrare minieră de suprafață dar aceasta dezvoltă și goluri subterane. Are aspect de canion, este dezvoltat preponderent pe o singură direcţie aproximativ V-E, lățimea medie fiind de cca. 4 m. În peretele nordic atât de la suprafață cât și în subteran dezvoltă alte galerii. Mai multe informații găsiți pe : speomontana.ro

7) Satul Breb
Satul Breb este considerat a fi unul dintre cele mai frumoase sate din România, fiind o destinație excelentă și un exemplu de eco-turism. Vă recomandăm să renunțați la motocicletă și să o schimbați cu o bicileta, în zonă, cicloturismul este la el acasă, fiind puse la dispoziție mai multe drumuri verzi și arii protejate.

8) Dealul dintre Cavnic-Budești, unde mașina urcă singură
Dincolo de Gutâi, pe ruta Cavnic-Budești, există un loc unde mașinile oprite și scoase din viteză… urcă singure la deal. S-a vorbit că misteriosul fenomen ar avea legătură ba cu magnetismul, ba cu rocile vulcanice sau chiar cu vreo influență extraterestră. Cu aproximativ 5 kilometri înainte de intrarea în comuna Budești, venind dinspre Cavnic, vei găși „zona cu șmen”, cum mai este numită.
De fapt este vorba despre o iluzie optică, pantă fiind inversă față de cum se vede cu ochiul.

9) Cabana Mogoșa, Lacul Bodi, Cota 1000 și Vârful Suior
Mogoșa este o zonă turistică situată în Munții Gutâi, în apropierea orașului Baia Sprie. Lacul Bodi ( sau Mogoșa) este un lac artificial aflat la poalele Vârfului Mogoșa, la altitudinea de 730m. Deși zona este foarte pitorească și liniștită, când am fost noi, nu arăta foarte bine. Deși era sâmbătă și era destul de multă lume, Cabană Mogoșa era închisă și zona părea cam neîngrijită. În apropiere se poate urca cu telescaunul la cota 1000 pe vârful Suior.

Dar să revenim la ce ne place mai mult nouă, și anume la drumuri:
1) DN18 – Baia Sprie – Mara: „Pasul Gutâi” – este drumul care ne-a plăcut cel mai mult la tura noastră prin Maramureș. Poate și datorită faptului că l-am prins extrem de liber, cu foarte puțin trafic. Nu știm dacă a fos noroc sau așa este întotdeauna sâmbăta la prânz pe acolo… A fost o experiență absolut sublimă, aproximativ 20km de curbe cu astfalt perfect, finalizată cu o masă gustoasă la Păstrăvăria Alex din Mara.
2) DJ183 -Baia Mare – Firiza – a fost un alt drum care ne-a plăcut foarte mult, cu asfalt foarte bun, însă fiind într-o zonă destul de circulată, cu mulți oameni veniți la picnic în weekend sau cicliști, este un drum unde trebuie să mergi mai cu grijă.
3) DJ109F Mara – Cavnic – este un drum foarte pitoresc și mai puțin circulat. Asfaltul variază, fiind porțiuni foarte bune cu porțiuni care prezintă denivelări sau gropi, însă per total carosabilul este acceptabil. Drumul acesta îl puteți parcurge atunci când vă duceți să vizitați mănăstirea Bârsana, care este un pic mai departe de Ocna Șugatag, și bineînțeles satul Breb și Biserica din lemn de la Budești care sunt fix pe parcurs. În plus drumul trece și prin aceea „zonă cu șmen”, unde trebuie să verificați dacă motocicletă urcă la deal cu motorul oprit. Repet:Trebuie! 🙂
4) DN18 – Borșa-Iacobeni – Vatra Dornei – este un drum despre care am auzit că este foarte pitoresc, are bucăți virajate, și carosabilul se prezintă foarte bine, fiind asfaltat recent. Din păcate din cauza unor schimbări de program nu am mai putut ajunge aici, însă îi credem pe cuvânt pe cei ce ni l-au recomandat și-l trecem pe lista scurtă pentru tura următoare.
5) „Mesteacăn” – nu aș zice că este un drum, ci mai mult o secțiune din E58 cunoscută de „racerii de Maramureș”, cu două benzi pe urcare și cu niște viraje cam pe placul oricărui motociclist. Am parcurs porțiunea această fix când am venit în Maramureș și cumva a dictat starea de spirit pentru perioada petrecută aici.

Ziceam că ne-a plăcut foarte mult ce am mâncat pe aici. Prima locație ne-a fost sugerată de Mihaela Pintea, colegă motociclistă din Baia Mare, și nu am fost dezamăgiți. Întotdeauna mergeți pe mâna localnicilor, că este vorba de drumuri, cazare sau mâncare. Este vorba de restaurantul Bastion, din parcul Regina Maria din Baia Mare. Foarte bună mâncarea și prețuri corecte. Am mâncat un Babgyulas de n-am mai putut termina felul doi. Apropo, ei sunt celebri pentru plăcintele cu carne care arată cam așa.

Iar al doilea loc unde ne-a plăcut foarte mult mâncarea a fost Păstrăvăria Alex din Mara, un restaurant impresionant prin dimensiunea locului și a efortului depus de angajați. Foarte bun păstrăvul atât prăjit cât și la grătar. Vă recomandăm cu căldură un popas aici și sperăm să aveți noroc să gășiți o masă liberă, pentru că în weekend este foarte aglomerat.