vin. Iul 3rd, 2020

[Opinie] Motocicleta lui 2019 (dintre cele cu care am mers în acest sezon)

Pentru cei care sperau că vor intra aici și vor găsi adevărul absolut, motocicletă bună la toate, o să fie dezamăgiți probabil. Vă zic din start, după ce anul acesta în plimbările noastre am folosit peste 20 de motociclete, în continuare nu am găsit motocicleta perfectă. Câteodată am impresia că producătorii moto lasă pe afară special anumite lucruri cerute de motociclișți, iar altă dată dintr-un fel de orgoliu,nu folosesc soluții testate și apreciate care au fost deja implementate de concurență. Cum era de exemplu cu Honda și cu cruise control-ul pe Africa Twin. Au ținut-o ani de zile de la apariția CRF1000 că “Africa Twin este o motocicletă adventure și nu ai nevoie de cruise control”, până anul acesta când “au reparat greșeală” pe noua generație CRF1100.
Revenind la subiect și fiind conștient că fiecare motocicletă are plusurile și minusurile ei, m-am gândit să încerc să aleg doar părțile pozitive de la motociclete cu care am mers în acest sezon și să vedem ce struțo-cămilă ar ieși.

Să începem cu motorul. Probabil motorul care mi-a plăcut cel mai mult prin felul în care produce caii putere, a fost noua generație a boxerului de 1250cc de la BMW cu ShiftCam. Personal nu mi-a plăcut niciodată senzația pe care mi-o dau capacele acestui motor în fața tibiilor, mereu stau cu grijă să nu le lovesc pe viraje sau în trafic, însă lăsând la o parte fricile mele, trebuie să recunosc că banda de cuplu a acestui motor este impresionantă. Cei 143Nm disponibili la 6.250rpm, cu mențiunea că ai peste 110Nm începând cu 2.000rpm, îți aduc zâmbetul în cască la fiecare accelerare, dându-ți senzația de resurse inepuizabile. Cel mai mult mi-a plăcut cum s-a simțit acest motor pe R1250R, pe sport-tourer-ul R1250RS fiind mai potolit datorită folosiri altei etajari a cutiei de viteze.
La capitolul cai putere, strict după numărul de cai putere, tot un motor bavarez este primul, motorul de pe noul S1000RR este cel mai puternic motor cu care am mers în acest an,propulsorul de 999cc, de asemenea cu ShiftCam, producând 204cp.
Că am vorbit de putere, este foarte important și cum oprim toți acești cai. La capitolul frâne consider că orice sistem ce înglobează un IMU pentru cornering ABS și etrieri Brembo cu 4 pistonase face o treaba extraordinară, preferatele mele fiind Brembo M.50 și M.4.32, unde M-ul se referă la faptul că etrierul este monobloc. Până acum câțiva ani, când a fost devansat de modelul Stylema, M.50 era vârful de gama al celor de la Brembo, fiind folosit cu precădere pe superbikeuri, însă în prezent îl putem întâlni și pe motociclete naked,touring sau adventure cum sunt Ducati MultiStrada 1260S sau Triumph Scrambler 1200XC.
La oameni caracterul este înnăscut sau dobândit. La motociclete are de a face foarte mult cu motorul ce-i dă viață. Că este vorba de unul, 2, 3 sau 4 cilindri, că sunt în linie,în L sau în V, fiecare motor are un caracter aparte. Anul acesta, dintre motocicletele cu care am mers, din prisma acestui aspect, am remarcat în mod special două mărci, ambele folosind motoare cu doi cilindri în V : Indian și Moto Guzzi. Se poate ca Indian-ul Scout pe care l-am testat să fi avut acest efect și datorită evacuării Vance&Hines pe care o avea, însă sunetul acelui motor mi-a rămas puternic în memorie.
Apoi Moto Guzzi-ul are o bolboroseala ce-ți poate crea dependență, ușor, ușor am început să-i înțeleg slăbiciunea lui Iulian pentru marca din Mandello del Lario. Atât cu V85TT cât și cu V7 Rough am avut niște sentimente amestecate. Când îl pornești parcă te bagă în priză, îți dă senzația că stă să se oprească, apoi simți vibrația lui în cadru iar când accelerezi te împinge un pic în lateral parcă vrând să danseze pe cadru, iar toate astea te fac,mai ales dacă reușești să te acordezi la melodia lui,să trăiești.
Manevrabilitatea și agilitatea unei motociclete depind foarte mult de tipul ei și mediul în care le testezi. Nu poți compara felul în care se mișcă pe viraje o motocicletă de viteză cu una adventure sau agilitatea în traficul din oraș a unui naked cu a unui tourer. Totuși există o motocicletă care m-a impresionat în acest sezon, prin prisma faptului că în ciuda dimensiunilor foarte mari, se mișcă foarte repede de pe o parte pe altă, asemenea unei motociclete spotive și aceea este KTM-ul 1290 Super-Adventure S.

Intuitivitatea și ușurință de a înțelege meniul unei motociclete sunt niște chestii care poate nici nu ar trebui să fie luate în calcul, însă cum în ultimii ani motocicletele au devenit tot mai tehnologizate și majoritatea producătorilor au trecut la bordurile cu display-uri TFT, unii au venit cu niște soluții mai prietenoase (ex BMW, Triumph sau KTM), iar alții nu. Prefatul meu rămâne sistemul cu joystick de la Triumph, caremi s-a părut foarte ușor de înțeles și de folosit de prima oară, singura problemă pe care am avut-o a fost să mai încurc joystickul cu semnalizarea la început.

La capitolul confort cel mai bine m-am simțit pe Triumphul Tiger 1200XCa. Suspensiile WP controlate electronic, parbrizul reglabil electronic, mansoanele și șaua încălzite, împreună cu poziția optimă pentru cei 185cm ai mei, fac această motocicletă să bifeze toate necesitățile mele pentru un drum lung.

La nivel de aspect și design, lucrurile sunt extrem de subiective, fiind un fan al motocicletelor naked am 3 favorite care vin cam din același segment. Prima este Honda CB1000R+, stilul NeoSportsCafe îmbogățit cu elementele de aluminiu ale variantei R+ m-au cucerit de la prima vedere. Amestecul de clasic, modern și motorul, de generație mai veche ce-i drept, de 1000cc ce produce 143cp m-au cucerit instant.
A doua favorită, păstrează linia retro-modern, fiind o motocicletă clasică, dar cu toate tehnologiile prezentului, Triumphul SpeedTwin.
Iar cea de-a treia este o prezența cu totul exotică, o clasă de sine stătătoare, deși Yamaha a introdus-o la Touring, este vorba de Niken. Este o motocicletă extrem de exotică, care atrage atenția imediat pe stradă, care naște controverse pe internet, însă toate astea nu mai contează când te distrezi la ghidonul ei pe un drum virajat.
Cu toate astea, dacă ar trebui să aleg una singură, probabil că aș alege SpeedTwin-ul. Ceasurile rotunde analogice, rezervorul metalic, oglinzile de la capătul ghidonului, au ceva aparte care parcă mă atrag ca un magnet.

Pretul Corect?
Într-o lume unde cursa înarmării cu tehnologii cât mai sofisticate a ridicat prețurile foarte sus, există totuși motociclete care au rămas adevărate spiritului liber fără prea multe complicații și cu prețuri atrăgătoare sub 10.000Eur. La acest capitol, anul acesta am două favorite. Prima este o motocicletă destinată începătorilor, posesorilor de A2 dar și motocicliștilor ce vor o motocicletă capabilă,simplă și ușor de condus la doar 6.850Eur: Honda CB500X.
Iar a două este o motocicletă care a fost extrem de așteptată, Yamaha Tenere 700, care te poate duce oriunde pentru doar 9.990Eur și bani de benzină.
Ambele sunt motociclete extrem de versatile și distractive care păstrează esențialul și transferă tehnologiile complicate în încheietura și skillurile riderului.

Ca să trag linie și să-mi duc exercițiul de imaginație până la capăt, motocicletă mea ideală din acest an, ar trebui să fie un naked retro-modern, cu un motor V2 transversal plin de caracter, dar capabil de un cuplu de peste 110Nm de la 2.000rpm ca noul boxer cu ShiftCam, să ofere confortul unui adventure tourer, având cel puțin dotările Triumph-ului Tiger 1200XCa și agilitatea KTM-ului 1290SAS, dar păstrând simplitatea și utilitatea Tenere-ului 700, și toate astea la prețul Hondei CB500X.
Revenind cu picioarele pe pământ și mai renunțând la confort, motocicleta care mi-a rămas cel mai aproape de suflet în acest sezon și aș spune că este cel mai bun echilibru între design,performanță și utilitate (atâta timp cât rămâi doar pe asfalt), este Honda CB1000R+. V-am zis… am o slăbiciune pentru naked-uri 🙂

Lasă un răspuns