După plimbarea noastră pe Transfăgărășan cu Tracer-ul 900 de la Yamaha, am ajuns la concluzia că sunt câteva chestii care ne-au lipsit, iar marea majoritate dintre ele sunt prezente pe varianta GT. De aceea am zis atunci,dacă ar fi să alegem, clar am merge pe varianta GT.
Însă cum n-am testat efectiv și această variantă, am zis să întrebăm pe cineva care deține motocicleta și a făcut câteva mii de kilometri deja cu ea.
Așa am ajuns la Dan,posesorul primei Yamaha Tracer 900 GT din România și Gabriela, cea care-l însoțește în plimbări #peșauadinspate.
Povestea lor cu GT-ul a început în Iunie anul acesta.A debutat cu un rodaj pe o vreme ploioasă,o urcarea clasică pe Transfăgărășan, o vizită scurtă la Cazanele Dunării, după care a urmat o tură prin Grecia până în Zakynthos. Dar mai multe despre plimbările lor găsiți pe www.pesauadinspate.com

Acum să revenim la subiect, iată ce spune Dan despre motocicleta care i-a plimbat în aceste călătorii:
Motor
Motorul este absolut genial. Este probabil partea cea mai bună a acestei motorete. Trage bine, se aude bine şi nu vibrează mult. Venind de pe un supersport de 600 cu mici modificări (resoftat, transmisie scurtă) care trăgea de rupea, mă gândeam că o să fie destul de leneşă motoreta, din acest punct de vedere. Chiar nu a fost aşa. Din contră. Încărcată cu bagaje şi cu pasager, orice depăşire se întâmplă instant (atâta vreme cât eşti în modul A – cel de full power). Şi dacă o ţii peste 6.000 de ture, motocicleta efectiv se transformă şi devine o adevărată plăcere de condus pe viraje, dar cu nişte limite, pe care o să le explic mai jos.

Ciclistică, manevrabilitate şi frâne
Aici, motoreta îşi poate arăta limitele destul de repede, în funcţie de felul în care mergi. Când începi să tragi de ea şi să o conduci sportiv, suspensia pur şi simplu nu poate face faţă şi motocicleta începe să subvireze destul de rău şi te scoată de pe trasă. Suspensia spate ţopăie destul de tare, şi încărcată de bagaje şi pasager, atingi cu cricul central la denivelările mai mari.
Tot ce am spus mai sus are legătură doar cu felul meu de a merge sportiv, şi pot să zic că sunt probleme care pentru mulţi ar putea fi inexistente.
Când o laşi puţin mai moale şi nu tragi de ea atât de rău, motoreta este pur şi simplu un deliciu de condus pe viraje. Poate de asta se şi numeşte sport-touring şi nu sport.
Manevrabilitatea este una excelentă, motoreta fiind foarte uşoară, este şi foarte agilă. Prin oraş se descurcă excelent.
Frânele mi se par foarte bune. Etrierii sunt cei de pe Yamaha R6. Discurile şi pompa de frână nu.

Confort
După ce am mers în jur de 8.500 de km, în două luni şi jumătate, maximul fiind de peste 600 într-o singură zi, şi de 1.500 de km, în trei zile, pot spune că este o motoretă confortabilă. Şaua pare moale la început, dar după ceva timp începe să devină destul de tare. Noi ne-am obişnuit destul de repede cu ele şi momentan nu simţim nevoia de ceva mai moale.
Tot aici trebuie să menţionez şi de parbriz. Este degeaba. Cu el sau fără el este cam aceeaşi lucru.
Cât despre confortul pe care îl simte pasagerul, să zicem că acolo #peșauadinspate, sprijinit de spătarul top case-ului, s-a aţipit de câteva ori. Asta spune tot!

Fun factor
Aici e jos pălăria. Fiind atât de uşoară şi agilă şi având minunăţia aia de motor, chiar te poţi distra de minune. Când ai băgat mâna în gaz, subit îţi apare şi un mare rânjet pe faţă. Nu simţi un efort mare când o conduci, chiar şi pentru foarte mult timp.
La final, eu am un mare zâmbet pe buze, iar asta e tot ce contează. Şi cel mai important, abia aştept să o conduc din nou.

Concluzie
Dacă citeşti tot ce am scris mai sus, poţi trage concluzia că nu excelează cam nicăieri motoreta asta. Şi poate cumva fix aşa este. Dar totuşi are acel ceva, care pentru mine cel puţin o face să fie o alegere perfectă. Este o motoretă uşoară şi foarte agilă, motorul este genial şi trage excelent, este o motocicletă cu un design extrem de reuşit şi echipată foarte bine.
Poate i-ar trebui nişte suspensii mai performante, dar până la urmă puţini sunt cei care ajung să înţeleagă care şi unde sunt acele limite.
Am menţionat mai sus micile lipsuri sau probleme pe care eu le-am simţit. Lucruri care se vor rezolva foarte repede şi cu relativ puţin bani. Pentru alţii, poate fi motoreta perfectă şi atât. Şi pentru cei mai mulţi chiar este.
Mergeţi şi faceţi un test drive şi convingeţi-vă. Eu am făcut două până să mă decid, iar dacă ar fi să iau aceeaşi decizie din nou, aș face-o fără să clipesc.

Dan,peste 60.000 de kilometri la activ, o bună parte din ei fiind făcuţi cu pasager, a 5-a motocicletă la activ, o parte din experiență fiind făcută pe pistă.

Și mai multe detalii despre experiența cu Tracer 900GT găsiți #pesauadinspate


Lasă un răspuns

Articole similare

Citește

[EICMA 2018] Arc Vector

Ceea ce ne place cel mai mult la EICMA este faptul că poți să te plimbi pierdut prin pavilioane și să dai peste un stand mai retras, care nu are foarte multe motociclete expuse , Citește mai mult…

Citește

Ce am văzut la EICMA 2018

Anul acesta am fost pentru a doua oară la EICMA. Dacă anul trecut ne-a dat complet peste cap primul contact, de data aceasta am venit cu un plan bine făcut. Ne-am notat standurile pe care Citește mai mult…

Citește

[EICMA 2018] Standul Honda

Ca și anul trecut, Honda a avut unul dintre cele mai mari standuri de la EICMA, aici putând fi găsită absolut toată gama, de la simpaticele Monkey și SuperCube, la motocicletele de strada,motocross, enduro, întreaga Citește mai mult…