A doua ieşire mai lungă pe 2016 spre Ojdula-Tulnici

Tot auzisem de drumul dintre Târgu Secuiesc şi Focşani că este foarte bun, că segmentul Ojdula-Tulnici a fost proaspăt asfaltat şi este tot ce-şi poate dori un rider.Totuşi distanţa destul de mare faţă de Bucureşti era descurajantă, mai degrabă ar fi mers inclus într-un circuit de două zile. Ideea rămăsese undeva la naftalină, rămânând o dată când se iveşte ocazia să mergem pe acolo.

Numai bine că în weekendul 21-22 Mai am zis că mergem la Brăila la BMW Motorrad Test Ride şi la întoarcere venim pe la Ojdula.Am zis şi aşa a rămas, pentru că vineri doar un singur membru al echipei mai era în „joc”, restul fiind prinşi cu alte treburi.

Vorbisem cu unul dintre cititorii site-ului nostru, Bogdan, care era interesat să forţăm o tură dus–întors în aceeaşi zi. Problema e că Bogdan venea cu o Aprilia Pegaso şi nu ştiam cum o să se împace cu Zet-ul 750 la drum lung. Pe Bogdan îl cunoscusem maidemult, înainte să devenim motociclişti, de la raliuri tehnico-aplicative. Ştiind că e pasionat de maşini, motociclete şi mai nou bărci şi cunoscându-i stilul de mers ,cel puţin cu maşină, eram convins că vom reuşi să avem un ritm bun împreună. A rămas că ne vedem la 9:30 dimineaţă la Mol-ul de la Otopeni.

M-am trezit a doua zi, mi-am pus câteva lucruri într-un ghiozdan când văd mesaj de la Bogdan: „ia şi tu nişte imbusuri dacă ai„. Le aveam deja în rucsac 🙂 . Ne-am întâlnit, am făcut plinul şi am plecat. Drumul a fost relativ liber, l-am dus pe Bogdan pe laVarbilau, că să mai variem un pic traseul deja arhicunoscut Bucureşti–Vălenii de munte. La Văleni ne-am mai dezmorţit un pic picioarele la benzinărie, mai ales că era o gaşcă mare de motociclişti de la Rider Academy oprită. Cât eram opriţi la benzinărie ne-au depăşit o familie fericită de chopperişti de la Slow Riders, fiecare cu motocicleta lui. Cu ei ne-am tot depăşit pe Cheia, noi având mai multe opriri neprogramate pe parcurs 🙂 Prima ca să montez camera, a două tot din cauza mea, mi-a intrat o albina încască. (că tot mă întrebăm eu cum păţesc alţii aşa ceva 🙂 ).

De la Braşov am mers spre Târgu Secuiesc unde, înnebuniţi de mirosul de Kurtos din toate satele prin care treceam, am decis să luăm prânzul. Am găsit un restaurant foarte bun ca preţuri şi ca oferta a meniului, cu specific secuiesc. ( cred că se chema chiar Restaurantul Secuiesc, oricum este în centru, dacă ajungeţi acolo nu aveţi cum să-l rataţi). Recomandăm clar o oprire aici, au nişte mâncăruri…plus că ne-am mai întâlnit şi cu alţi bikeri, deci probabil este un loc de popas renumit pentru riderii din zona.După ce am băgat noi la ghiozdan nişte supă cu vişine, un grătar secuiesc alea alea… am plecat spre ţinta plimbării noastre, însă nu înainte să facem plinul şi la motociclete. Sfatul nostru este să faceţi plinul aici, întrucât după, nu am văzut alte benzinării până la Focşani.

Supa de visine

Ojdula

Benzinarie Tg.Secuiesc

 

 

 

Cum am ajuns în Ojdula, deja drumul începe să fie uşor şerpuit, parcă prevestind ce urmează. Imediat după ce ieşi din sat, drumul începe să urce şerpuit prin pădure cu curbe largi, perfecte de abordat pe orice tip de motocicletă. Pe unele zone există chiardouă benzi pe sens în curbă. Asfaltul este perfect iar condiţiile rutiere sunt optime, nu lipsesc marcaje, parapeţi, indicatoare, totul este aşa cum trebuie să fie. Cred că au urmat circa 50 de km de plăcere pură în care ne-am întâlnit cu foarte mulţi colegimotociclişti, plus bonus ne-am întâlnit şi cu un cal pe mijlocul drumului. Ne-a plăcut atât de mult drumul în cât am uitat să ne oprim la cascadă Putna pe care intenţionăm să o vizităm. 🙂

Ojdula-Tulnici

 

 

 

De la Tulnici înspre Focşani, mai sunt câteva zone virajate însă drumul începe să se potolească, peisajul devenind mai monoton. Mai monoton, dar preserat cu radare :), aşa că fiţi atenţi în satele din această zona. De asemenea fiţi atenţi că în unele zone drumul este un pic denivelat în urmă unor aluncari de teren.

Numai bine că aproape de Focşani, Aprilia a început să dea semne de oboseală şi a trebui să luăm o pauză de o cafea la benzinărie, să se mai răcească un pic motorul. O hibă mai veche a motoretei, ştiută de Bogdan, care a fost remediată imediat prin aplicarea unor injecţii miraculoase 🙂 .

De la Focşani înapoi la Bucureşti, drumul este extrem de plictisitor, ne având altă soluţie. Am decis să ne întoarcem pe la Ploieşti, E85 fiind destul de aglomerat duminică seară, iar configuraţia lui cu o bandă jumate te pune în diferite situaţii neplăcutecu conducătorii auto…

Traseul parcurs este acesta. Nouă ne-a luat cam 12 ore să-l parcurgem cu tot cu statul la masă, la cafea… Dacă aţi fost recent pe acolo lăsaţi-ne un comentariu, spuneţi-ne pararea voastră despre acest traseu.