[Jurnal de călătorie] Radu de la Motomigration.com despre călătorii în Africa și America de Sud
Despre călătoria lui Radu în Africa am aflat întâmplător de pe net, dintr-un clip care mi-a stricat complet ziua și mi-a luat orice chef de muncă pe care îl mai aveam atunci. Îmi aduc aminte că eram la birou și văd un tip cu o Africa Twin XRV750 făcând cerculețe pe nisip în Sahara. Clipul îl gășiți mai jos, dar aveți grijă că s-ar putea să vă facă să lăsăți totul baltă și să plecați în Africa.
După ce am descoperit că e și român am mers mai departe pe urmele lui până am ajuns la motomigration.com, unde Radu povestește întâmplările lui prin lume, și am aflat că nu e la prima călătorie de acest gen.
Așa că m-am hotărât să-i pun câteva întrebări, pentru a împărtăși cu voi experiența lui acumulată în călătoriile moto de până acum din zone ca Peru, Ecuador,Brazilia,Mauritania,Maroc…
1. Înainte de toate, spune-mi un pic despre tine. Când ai început să mergi cu motocicleta și care a fost prima ta motocicletă?
Prima motocicletă a fost o Aprilia Pegaso. Era in 2010 și nu am avut-o decât un sezon, timp in care a stat mai mult stricată. N-a fost o motocicletă grozavă, însă a fost cea care a plantat sămanța aventurilor moto ce au urmat.
2. Îți mai aduci aminte care a fost primul drum mai lung pe care l-ai făcut cu motocicleta și care a fost senzația să pleci pentru prima oară într-o aventură moto ?
Prima aventură moto a fost o plimbare de vreo 4 zile, împreuna cu un prieten la fel de incepător ca și mine. Am plecat din București, pe Transfăgărășan, Sighișoara si ne-am intors pe valea Prahovei. Am dormit in cort, am explorat drumuri neasfaltate, am căzut, ne-a plouat. Cred ca atunci am descoperit pasiunea pentru drumețiile pe două roți.
3. Am vazut pe site-ul tau www.motomigration.com că acum câțiva ani ți-ai dat demisia de la firma unde lucrai, în Denver,Colorado și ai plecat într-o plimbare prin Asia de Sud-Est, fără motocicletă. Apoi la întoarcerea în SUA, ai decis să pleci cu motocicleta spre Ushuaia . A fost un vis mai vechi sau ceva de moment, cum ți-a venit ideea asta?
Călătorind cu ghiozdanul în spate prin Asia, uneori inchiriam scutere sau motociclete de capacitate mică pentru a explora insulele pe care eram. Mi-am dat seama că asta imbogațea experiența călătoriei cu mult pentru că așa puteam ajunge în locuri nebătute de turiști. De asemenea, mi-e dragă amintirea când un grup de bikeri indonezieni m-au adoptat pentru câteva zile, deși aveam doar un scuter amărât. În timpul petrecut împreună cu ei am văzut cum se leagă prieteniile între motocicliști. Astfel s-a format ideea de a mă întoarce în SUA, unde înca aveam motocicleta în garajul unor prieteni și să plec cu ea cât de departe mă duce.
4. Ti-ai pregatit motocicleta,o Yamaha FZ6, am citit ca te-ai asigurat motocicleta sa fie intr-o stare cat de cat buna si ai plecat spre Mexic. Cum a fost sa pleci singur, fara sa stii ce te asteapta? Stiai pe unde vrei sa ajungi sau ai improvizat pe parcurs ?
Motocicleta a stat timp de un an, așa că i-am făcut o mentenanță de bază și am plecat. Eram puțin neîncrezător că voi putea ajunge până la capăt, mai ales cu o motocicletă sport. Mi-am zis că acolo unde se strică iremediabil o las și iau un zbor înapoi. Nu am avut un plan și așa îmi place să călătoresc și acum: fără rezervări la hotel sau rute prestabilite. În plus, sunt întotdeauna deschis la recomandările localnicilor pentru că fie m-au îndrumat spre locuri faine, fie m-au invitat la ei. De asemenea, călătorii care vin din sens opus sunt și ei o bună sursă de informare.
5. Probabil multi te-ar invidia pentru ceea ce a urmat apoi, cel putin din poze pare ca te-ai distrat foarte tare. Mie personal mi-a placut „episodul:Life on board the Stahlratte„, mi s-a parut super tare sa-ti iei motocicleta pe un vas cu tine :)). Dupa ce ai ajuns la Ushuia ,te-ai intors inapoi spre nord, iar in Brazilia in cele din urma te-ai hotarat sa-ti abandonezi/vinzi motocicleta si sa te intorci in Romania. Cum a fost intreaga experienta, cati km s-au strans, cat a durat toata aventura si care ar fi cele mai frumoase momente ?
Am făcut 48k kilometri în timpul a 8 luni și jumătate. Pentru mine a rămas unul dintre sau poate chiar cel mai fain lucru pe care l-am făcut până acum.
Gândindu-mă în retrospectivă, cele mai țări clipe au fost și cele mai grele. Una a fost încercand să ajung cu motocicletă cât mai aproape de vârful vulcanului Citlatlepetl (5636 m), în Mexic. Pe la 4800 metri am dus o luptă. Motocicleta a început să facă nazuri cum că are cauciucuri de asfalt, că nu are putere de la lipsa oxigenenului și că îi este tot mai greu să urce pe cenușă. Eu am rămas fără vlagă după ce am ridicat-o de câteva ori. În final, am avut o „discuție” cum că e mai bine să mă aștepte acolo până când ajung pe vârf și mă întorc la ea cât pot de repede, ceea ce s-a și întâmplat.
Momente ca cele de pe Stahlratte, unde am traversat pe apă din Panama în Colombia au fost un răsfaț.
6. Apoi in Septembrie 2018 ai plecat intr-o o noua calatorie. De data aceasta in Africa cu o Africa Twin XRV750, dar mai ales si cu un pasager de data aceasta. Am vazut ca aveai ideea de cand ai plecat din Brazilia, ce te-a atras la Africa?
Africa a fost ultimul continent pe care încă nu îl văzusem și mă așteptam să fie și cel mai provocator. Cu atât mai mult având-o pe Andreea ca pasager. Un motiv în plus pentru care am ales să mergem în Africa a fost faptul că era deja toamnă când am plecat din România și alegerea logică era să ne îndreptamăm spre sud.
7. Cum ziceam, în Africa cu o Honda Africa Twin XRV750 din 98. De ce ai ales această motocicletă, a fost doar pentru alăturarea de nume sau ai avut și alte motive ? I-ai făcut ceva pregătiri speciale pentru acest drum ?
Alegerea motocicletei a venit cumva de la sine. Nu știu dacă numele ei a avut un rol la nivelul subconștientului sau nu, dar pur și simplu a corespuns cerințelor mele. Am vrut să fie un enduro, pentru că mi-am învățat lecția chinuindu-mă cu Fazerul pe teren accidentat. Să poată duce și un pasager, așa că am exclus motocicletele de capacitate mică. Să se repare ușor, cu scule rudimentare, așa că nu am vrut ceva modern. Și bineînțeles prețul ei a avut un rol important, mai ales că și acum, ca în aventură anterioară, am plecat cu gândul că e posibil să mă întorc fără ea.
8. Până să pleci spre Africa ai petrecut ceva timp și în România,așteptând actele…ai avut timp să faci și câteva plimbări moto. Noi fiind un site care promovăm turismul moto la noi în țară, trebuie să te întrebăm care ar fi 3 locuri preferate de tine pentru a merge cu motocicleta la noi în țară ?
Trebuie să recunosc faptul că nu am bătut prea mult drumurile țarii cu motocicleta. Cele două Trans-uri sunt primele care îmi vin în minte, dar ele sunt deja consacrate. De asemenea drumul prin Lepșa (între Focșani și Târgul Secuiesc) îmi place. Eu sunt din Tulcea și încerc să folosesc acest drum de câte ori merg spre vest.
9. După o buclă prin Balcani și Europa ați ajuns în Africa trecând în Maroc prin strâmtoarea Gibraltar. Cum a fost experiență africană, s-a ridicat la nivelul așteptărilor ?
Pentru noi, Africa se împarte în 3 categorii:
– Partea de nord a Marocului este modernă, turistică, cu piețe interminabile și prețurile alese după fața clientului. Aici am cocoțat munții Atlas, am găsit canioane adânci și văi răcoroase. Frumos, dar nu am simțit că suntem în Africa.
– În Sahara, la prima vedere nu este nimic altceva decât nisip, drum drep, plictisitor și mult vânt. La o privire mai atentă am găsit culoare și acțiune. Drumul merge pe coasta Atlanticului printre corturi de pescari, dune de nisip, mici oaze verzi ascunze în mijlocul deșertului, sute de dromaderi, oameni care vin și se duc spre nicăieri ori stau răbdători lângă foc și fac ceai ore în șir. Aici am simțit că timpul curge altfel sau mai bine spus pare că se oprește.
– Țările Sub Sahariene, unde încep parcurile naturale cu animale și păsari exotice, vegetație, baobabi. Mai mult decât atât, aici oamenii sunt bucuroși să ne vadă, strigă după noi, pe limba lor, „albilor!” Și ne fac cu mâna. Am fost înconjurați de mii de copii curioși și totuși temători de omul alb. Am fost invitați să mâncăm din aceeași farfurie cu ei stând pe jos, în cerc. Ne-au oferit adesea singurul lor pat. Aici Africa începe să fie Africa: frumoasă, dar grea, într-adevăr.
10. Care ar fi cele mai impresionante locuri pe care le-ai văzut aici?
În Maroc ne-a plăcut la Gorges du Dades (canion cu drum șerpuit) și în Tafraout. În Mauritania n-am văzut altceva decât nisip, până în ultimii 50 km de drum. Atunci am ajuns parcă la mine acasă, adică în Delta Dunării, unde am văzut inclusiv pelicanii ce migrează de la noi în Africa pe timpul iernii. În Parcul Național Fathala ne-am plimbat cu lei. În Parcul Național Cantanez am mers dimineață devreme prin pădure și am văzut cimpanzei. Cascada Sala din Guinea a fost locul perfect pentru a începe întoarcerea.
11. Cred că unul dintre aspectele importante ale acestor călătorii este întâlnirea a diverse tipuri de oameni. Presupun că ai întâlnit și alți călători sau localnici în drumurile tale care ti-au ramas in minte. Îți aduci aminte vreo povestire sau întâlnire amuzantă?
Dintre călătorii deosebiți pe care i-am întâlnit, trebuie să menționez un cuplu de germani care au pedalat până în Ushuaia cu o remorcuță în care aveau bebelușul de numai câteva luni. În mijlocul deșertului am depășit un francez care traversa Sahara pe role și împingând un cărucior cu o velă de windsurfing înfiptă în el.
În Bissau am stat într-o mahala, cu cortul în curtea unui profesor. Ne-au înconjurat vreo 30 de copii, așa cum se întamplă mai mereu în Africa. Nu știu ce mi-a venit, dar am luat-o la fugă după o fetiță ce părea pe jumătate amuzată și pe jumătate speriată de albii ce veniseră în vizită. Ea a fugit către mama să, care era la fântână, scoțând apă. Când mama ei a văzut că eu o fugăresc pe fetiță, venind înspre ea, a aruncat găleata și a luat-o și mama ei la goană.
12. În timpul acestor călătorii ai avut vreo problemă , ca de exemplu probleme mecanice la motocicletă sau situații în care să te simți în pericol ?
De departe cea mai mare problemă a fost când s-a rupt șasiul la Fazer. S-a întamplat de trei ori: în Colombia, în Peru și în Chile. De fiecare dată, căutând unde să îl sudez am întâlnit oameni deosebiți care m-au ajutat. În afară de asta, celelalte defecțiuni le-aș băga la capitolul uzură normală: semeringurile de la furcă, rulmenți, cabluri de ambreiaj, indicatorul de viteză. Nu am avut decât o singură pană, undeva prin Patagonia. Am căzut de câteva ori. Mă refer la trântele luate la viteză, pentru că de scăpat motocicletă pe loc am pierdut numărul. Nu m-am simțit niciodată în pericol din punct de vedere al oamenilor. Ba din contră, am cunoscut multe persoane amabile care mi-au demonstrat că lumea e mai sigură decât se aude la știri.
13. Probabil sunt oameni care acum citesc raspunsurile tale și se gândesc că ar vrea să facă și ei genul acesta de călătorie, dar rămân la stadiul de proiect. Poate că se gândesc că nu au timp sau nu au bani sau ambele. Poți să faci o estimare ce costuri ai avut in aceste călătorii, astfel încât să-și facă o impresie de ce buget ar avea nevoie ?
Prima tură, cea prin America Latină a costat cam vreo $12,000 în cele 8 luni și jumătate (fără să includ prețul motocicletei și al biletelor de avion până acolo și înapoi). Deci cam $1500 pe lună.
Tura prin Europa și Africa, deși am fost 2, a costat mai puțin: $9,000 în 7 luni ($1300 pe lună). Diferența vine de la faptul că am campat mai mult și am mers distanțe mai mici pe zi.
14. Dacă cineva se gândește acum să facă o călătorie similară și are dubii, ce sfat i-ai da?
Drumul e mai important decât destinația. Să încetinească și să se bucure de locurile în care se află.
Să care cât mai puține lucruri cu ei. Fiecare kilogram contează și de cele mai multe ori acel ceva de care e nevoie se poate cumpără de pe drum.
Să interacționeze cu localnicii. De cele mai multe ori au ce să învețe de la ei.
Motocicleta pe care o au e destul de bună. Să nu amâne plecarea din cauza că trebuie să schimbe motocicleta.
Puteți afla mai multe detalii despre călătoriile lui Radu sau să le urmăriți pe următoarele pe website-ul www.motomigration.com și pe pagina de facebook.
