[Jurnal de călătorie] Robert Baltag în Creta cu motocicleta

1. Pentru început, spune-ne un pic despre tine Robert. Cum ai început să mergi cu motocicleta și cum ai prins acest „microb” ?
Pasiunea a început pe la 9-10 ani când un vecin m-a plimbat într-o zi de toamnă cu o Jawa 350. Când motorul se încălzea m-a lăsat să trag de accelerație. Nu cred să existe vreo amintire din copilărie mai vie decât asta. Sunetul ăla, mirosul de eșapament, vibrațiile motorului, puterea cu care accelera…
Mai apoi, la bunici, băieții mai mari se dădeau și mestereau la socialiste. Conduc un Minsk pe câmpurile verzi. Știu totul despre Motogp, Valentino Rossi câștigă titlul la 125, Carl Fogarty face legea în Superbike, am tone de reviste moto și camera e plină de postere cu motociclete…și fete (veneau la pachet).
La 18 ani mă aleg cu o hernie de disc severă. Uit 10 ani de visul meu….până când, într-o altă zi de toamnă, la serviciu, colega mea vine pe un scuter. Mă roagă să mă duc să-i fac plinul. M-am urcat nepăsător pe scuter. Eram sigur că mi-a trecut microbul, că fusese doar o etapă. În 2 luni mi-am luat motocicletă.

2. Cum a fost prima oară pe propria ta motocicletă ? Îți mai aduci aminte care a fost prima plimbare mai lungă ?
Primul drum ,chiar după ce am cumpărat-o pe „Bătrânică” (bmw f 650 st) a fost la Giurgiu. Nu aveam echipament, purtam o cască de la Lidl, îmi suierau urechile, mă depășeau toți. La întoarcere bătea vântul atât de tare, aproape să mă dea jos. A început ploaia și m-a prins noaptea pe drum. Cumva primele experiențe au fost dure. Dar e o vorba care mie îmi place mult = ca începător, începi cu un sac mare plin de noroc şi un sac mare gol de experienţă. Şmecheria este să umpli sacul de experienţă înainte să ţi se golească sacul cu noroc.

3. Am văzut că acum ai un Suzuki Bandit. De ce ai ales această motocicletă, ce îți place la ea ? Dacă banii nu ar fi o problemă, care ar fi motocicleta ideală 🙂 ?
Am ales Bandita pentru că aveam nevoie de o motocicletă care să nu se chinuie la viteză pe autostradă, să îmi ofere încredere în viraje, să aibă frâne puternice și ABS. Dar mai mult decât toate îmi doream cuplu și putere la orice turație. Asta nu pentru că sunt vitezoman, ci pentru că merg mai mereu cu pasager și bagaje. Motocicleta ideală….păi aș vrea noul Tenere în 2 cilindri să mă dau pe offroad, , un Kawasaki H2 SX supraalimentat să merg la drum lung, un Panigale să mă duc pe circuit, o clasică Honda CBX 6 cilindri să surubaresc la ea.

4. Anul trecut ai fost cu motorul până în Creta. Deși Grecia este o destinație preferată de motociclistii români,chiar și la tine am mai văzut poze din alte excursii de aici,majoritatea se opresc prin nord. Tu de ce ai ales această destinație, sunt totuși peste 1500km de la Bucureșți ?
Am ales Creta din numeroase motive. Principalul a fost Printul cu crini. Acest print desenat pe manualul de istoria artei, după care a studiat soția mea Raluca, este o emblemă a civilizației minoice. Al doilea motiv, care are legătură strânsă cu primul motiv, este că soția mea și-a dorit să vadă Printul cu crini și implicit vestigiile artei cretane. Ne-am hotărât așadar să vizităm Creta. A urmat o perioada de documentare unde am descoperit multe alte motive pentru a vizita acest loc.

Creta este o insula incredibilă. Are o istorie milenară (civilizația minoica) , o geografie spectaculoasă. Muntele se întâlnește cu marea. Peisajele din poze și clipuri ne lăsau fără cuvinte. Apoi mai era provocarea drumului. Drumurile lungi dintr-o bucată, pe două roți, au farmecul lor. E mult mai greu decât cu mașina, incomparabil mai greu și pentru tine și pentru pasager. Ai nevoie să te ajute, să fie atent la indicatoare, să se uite pe GPS, uneori să fie atent la trafic împreună cu tine. Ai nevoie să opreșți mai des, pauzele sunt mai lungi, transpiri mult, ți-e sete. Dacă plouă e frig, dacă e vânt e inconfortabil…..și totuși sentimentul pe care îl am atunci când plec la un drum lung cu motocicletă și tot amalgamul de trăiri pe care ți le oferă sunt unice. Totul e mai viu, culoarea e culoare, aerul e aer, simțurile sunt reale. Nimic nu e artificial, când intri într-un tunel te răcorești pentru că aerul de acolo este rece, nu pentru că ai un buton pe care apeși, știi că bate vântul pentru că îl simți, simți că plouă și sâc! uneori e plăcut și asta dacă ai costumul de ploaie. Simți că ești viu, trăiești prezentul cu adevărat, iar drumul este un obiectiv în sine.

5. Ți-ai pregătit în vreun fel motocicleta pentru acest drum sau doar ți-ai pus bagajele și ai plecat ?
Două modificări am făcut pentru a crea mai mult confort. Am înălțat suspensia spate cu 5 cm prin montarea unor linkage parts aftermarket și am deplasat scăritele pasagerului spre față pentru a sta mai comod. Am schimbat bujiile, uleiul și plăcuțele înainte de plecare. Am făcut o inspecție sumară și totul era în regulă.

6. Drumul cum a fost ? Cum l-ai împărțit , că bănuiesc că nu l-ai făcut dintr-o bucată 🙂 ?
Drumul a fost o aventură. În acea perioadă Europa era cuprinsă de ploi severe. Ne propusesem pentru prima zi să parcurgem 920 km până la Meteore (site Unesco ce merită vizitat). Mai făcusem maratonul acesta și cu un an înainte și credeam că va fi la fel și acum. Însuma, dacă totul era în ordine, cel puțin 11 h de mers. Pentru a două zi aveam în plan 360 km până în Atena unde aveam bilete la ferryboat. Doar că socoteală de acasă nu se potrivește cu cea din târg. În Bulgaria erau lucrări pe unele sectoare de drum, alteori devieri care ne-au întârziat. În tranzitarea vecinilor, norii ne-au urmărit îndeaproape, dar ploaia nu ne-a atins. Odată ajunși în Grecia ne-am felicitat prin intercom și ne-am zis încrezători că am scăpat de ploaie pentru că LA GRECI NU PLOUĂ. Și chiar nu ne plouase niciodată la greci. Doar că după ce ne-am felicitat a început furtună. Nu am avut timp și nici unde să oprim să ne punem costumele de ploaie. În 10 minute eram complet uzi. Reușim într-un final să ne îmbrăcăm adecvat. Urmează o porțiune frumoasă a drumului, autostrada Egnatia Odos, care șerpuiește prin munți. Doar că în condiții de ploaie entuziasmul mai scade, ritmul scade și el. Se face seară, o ultima alimentare la ieșirea de pe autostrada Mai avem vreo 60 km. Se face noapte și o aud pe Raluca =

Tu faci economie la curent?

-Adică?

-Adică n-ai lumina….

-Aaaaa de asta nu văd…

Mergeam doar cu pozițiile, lumina de drum era arsă. Din cauza oboselii nu mi-am dat seama. Din fericire faza lungă are bec separat. O pornesc pe aceea și ne vedem de drum.

A doua zi vizităm îmbrăcăți în costume verzi de ploaie, integrale, mănăstirile suspendate din Meteora. Luăm apoi calea Atenei. Ploaia e cu noi, mai sporadică sau torențială după cum dorea. Mă simțeam bine, costumele alea chiar își fac treaba. Până când îmi aud soția =

-La anul mergem cu mașina!

Rostesc ceea ce cred că vrea să audă, nu ce gândesc cu adevărat =

– Sigur iubito….

Pauză…..

– Ești bine? o întreb

– Nu! Mi-e frig și am obosit!

Pauză….pentru a 2-oară rostesc ce cred că vrea să audă, nu ce gândesc

– Hai că mai avem un pic și ajungem!

– Pe dracu!

– Uite ce nor frumos de ceață e în fața noastră! Cum se lovește de munte! O să intrăm în el în câțiva kilometri!

Și atunci am avut parte de cel mai înfricoșător moment pe două roți din toate pe care mi le amintesc. Ceața nu era ceață. Era grindină care cădea cu găleată și se așternea pe asfalt. Aveam cam 100 km/h. Am crezut că voi scapă motocicleta. Reușesc să opresc și să ies pe bandă de urgență. În apropiere e un tunel cu trotuar. Urcăm motocicletă pe trotuar și ne adapostim acolo până trece nebunia. Raluca râdea în hohote. I se părea amuzant…eu aveam pulsul 200.

7. Ce momente sau locuri frumoase îți vin în minte din această excursie și le-ai recomanda și altora?
Pentru condus motocicleta Creta e o destinație fantastică. În partea muntoasă a insulei drumurile șerpuiesc de la altitudini de 600-700m către mare. Ace de păr, perioade lungi de frânare, mai mereu ții motocicletă înclinată. Transfăgărășan la malul marii. Nu trebuie ratate Knossos-ul și Muzeul de Arheologie. Plajele de acolo sunt adevărate oaze. De evitat complexele turistice din Nordul insulei. Iubitorii de munte au posibilitate de trekking (Creta este o insula muntoasă cu altitudini de 2000m). Este o insula mare, ai nevoie de cel puțin o săptămâna să o explorezi, poate mai bine.

8. Motocicleta cum s-a comportat în această plimbare? Ai avut ceva probleme sau incidente ?
Probleme tehnice minore = becul ars pe care l-am schimbat abia în Creta din cauza accesului dificil la far.
La un moment dat în apropiere de Atena am făcut un ultim popas. Ne reechipam, ne urcăm pe motocicletă pun contactul se aprinde bordul, strâng ambreiajul, apăs START. Nimic. Încă o dată. La fel. Și încă o dată. Nimic. Șurubul care fixează mânerul ambreiajului se desfăcuse. Ieșise 3/4. Implicit s-a slăbit și safety switch-ul care nu mai făcea contact. După ce am meditat în tăcere vreo 2 minute am zărit șurubul, l-am strâns și am plecat mai departe.

9. Revenind pe plaiurile noastre,fiind un site care promovează frumusețea de a descoperi România pe două roți, trebuie să te întreb care ar fi 3 locuri sau drumuri preferate de tine pentru a merge cu motocicleta la noi în țară ?
La noi sunt multe locuri de care mă simt legat și multe drumuri pe care le-aș face în fiecare an. Dacă e să leg 3 ar fi așa Dobrogea (toată) , drumul de la Drobeta Turnu Severin la Moldova Veche pe malul Dunării și drumul ce traversează Munții Vrancei de la Târgu Secuiesc – Lepșa – Tulnici – Focșani

10. Acum mulți probabil o să citească și o să zică ce fain , aș merge și eu dar… n-am timp… nu pot să lipsesc de la serviciu … și cea mai des întâlnită scuză „costă mult” sau „e prea scump”. Care a fost bugetul pentru călătoria din Creta/celelalte călătorii? Este o întrebare pe care am pus-o tuturor celor intervievați, pentru că cei ce citesc să poată să-și facă o imagine completă, corectă asupra costurilor. De multe ori se întâmplă să exagerăm costurile atunci când le estimăm și să nu mai plecăm nicăieri. Având o suma aproximativ , unora le este mai ușor de evaluat dacă „merită investiția”, comparativ cu ceea ce primeșți înapoi într-o astfel de experiență.
Cheltuielile depind foarte mult de cum vrei să călătorești. În general sunt 3 factori importanți = unde dormi, unde mănânci, unde călătorești. În general dacă, campezi, reduci mult costurile dar nu întotdeauna. Într-un camping bine dotat în Grecia ajungi să plătești până la 70% din prețul unei cazări într-o pensiune. Așadar nu se merită să cari după ține tot echipamentul de camping când ai o alternativă doar un pic mai scumpă la îndemână dar mult mai comodă. Apoi, dacă vrei să iei masa la restaurant fii pregătit să ai costuri uriașe. Sunt însă localuri mici, taverne unde poți să te bucuri și de aspectul gastronomic al călătoriei cu costuri rezonabile. Apoi dacă călătorești spre Vestul Europei costurile sunt mai mari pentru orice, iar in partea Estică scad. Pentru Creta am avut un buget de 7000 lei (2 persoane 18 zile). Alte concedii în Grecia au variat între 4000-6000. În Turcia wild camping 3000 lei. În Georgia 6000.

11. Dacă cineva se gândește acum să facă un astfel de drum dar momentan are îndoieli, ce sfat le-ai da ?
Sfat…nu am regrete pentru ceea ce am făcut până acum. Regret doar lucrurile pe care ar fi trebuit să le fac şi nu le-am făcut…