[TRASEU] Pentru dezmorțire după iarnă sau recreere după serviciu în jurul Bucureștiului [170km/2h30]

Traseul acesta l-am schițat pentru prima noastră ieșire pe 2019. Este un traseu de reacomodare cu motocicletele și cu condițiile rutiere de la noi. Voiam să introducem neapărat bucata Frăsinet-Mănăstirea pe care o făcusem mai demult și ne-a plăcut dar în același timp am auzit că și bucată Cernica-Budești este preferată de unii rideri bucureșteni atunci când vor să evadeze rapid după serviciu dar să se întoarcă acasă până în ora cinei.
Prima parte , Cernica-Fundeni-Brănești are asfaltul foarte bun sunt și câteva înlănțuiri de curbe plăcute însă drumul trece prin destul de multe sate, așa că trebuie să fiți atenți la oameni „neatenți”, copii care se joace sau animale domestice. Și mai trebuie să fiți atenți la trecerile de cale ferată. Drumul șerpuiește de o parte și de a alta a unei cai ferate, iar trecerile sunt fără barieră, doar cu indicatoare. În plimbarea noastră am văzut trecând un tren, deci nu vă avântați fără să vă asigurați.

Pe bucata Luică-Mănăstirea asfaltul este mai prost, cu multe denivelări și petice, însă fără gropi și foarte puțin circulat.

Mai bună este în schimb bucata Mănăstirea-Frăsinet-Sarulesti-Gară. Aici sunt mai multe zone cu curbe stânga-dreapta înșiruite, dar aveți grijă, undele sunt în pantă, vii drept, ai senzația că drumul continuă și deodată este o coborâre bruscă combinată cu o curbă strânsă care te poate surprinde.

Noi am făcut și o mică deviere, aproape de satul Luptători am luat-o spre mănăstirea Tariceni pe un drum secundar, îngust și cu asfalt prost ce traversează o zonă liniștită și sălbatică pe malul bălților, însă care din păcate era plină de gunoaie. De fapt am început să găsim gunoaie oriunde în drumurile noastre, de la marginea drumurilor principale, până în astfel de zone izolate…